Ancheta psihosocială este un proces prin care se evaluează starea socio-psihologică a unei persoane, grupuri sau comunități într-un mediu specific. S-a extins în multe aspecte și se bazează pe aspectele sociale și psihologice ale unei situații care trebuie abordate.
Potrivit unorah.ro, subiectele principale vizează comportamentul individual și modul în care o persoană își manifestă emoțiile și trăiește într-un mediu de viață. Ancheta psihosocială face ca această specie de evaluare să fie una foarte interesantă din punctul de vedere al cercetării sociale.
De asemenea, această anchetă poate fi folosită și pentru a evalua modul în care influențele asupra mediului socio-psihologic al unei persoane se transformă în forme de comportament care sunt alimentate de forțele de schimbare din mediul social. De exemplu, schimbările socio-politice din anumite medii pot influența nivelul de satisfacție și dezvoltarea unor tendințe comportamentale negative în acele medii.
Ce presupune o ancheta psihosociala?
Ancheta psihosocială este mai mult decât o simplă cercetare: este o investigație exhaustivă a modului în care o persona își trăiește viața în relația sa cu ceilalți. Este, de asemenea, temporară, adică se concentrează pe caz, pe situația sa în momentul desfășurării anchetei. Implică diferitele surse și tehnici analitice la implementarea acestei probe în vederea obținerii unui rezultat științific.
Ancheta se poate efectua prin mai multe metode:
• Observarea: această metodă implică observarea directă a modului în care persoana și mediul său interacționează. Acesta poate fi folosit pentru a evalua modul în care atitudinile persoanei și valorile sale se manifestă în acel mediu.
• Interviul: acesta este unul dintre principalele instrumente de cercetare în acest domeniu. Obiectivul unui interviu este de a afla informații despre persoana pe care o interviezi, astfel încât să poată fi obținute o imagine de ansamblu a situației sale socio-psihologice.
• Testarea: aceasta implică administrarea unor tehnici standardizate pentru a evalua anumite comportamente, trăsături și capacități cognitive. Exemple de teste folosite în anchetele psihosociale includ teste de inteligență, aptitudini și trăsături de personalitate.
• Completarea chestionarelor: chestionarele sunt un instrument utilizat frecvent pentru a afla informații despre individ. Acesta poate fi folosit pentru a obține informații despre trăsăturile subiective ale motivationale ale persoanei și despre modul în care o persoană se simte în relația sa cu mediul său.
• Analiza documentelor: această metodă implică evaluarea materialului furnizat de acea persoană sau al unui mediu socio-psihologic. Se poate utiliza pentru a afla informații despre stilul său de viață, valorile sale și trăsăturile sale comportamentale.
Dezavantajele anchetei psihosociale
Există câteva dezavantaje principale atunci când vine vorba de ancheta psihosocială. Unul dintre acestea este faptul că această tehnică necesită o anumită cantitate de date pentru a oferi informațiile necesare. Acest lucru presupune adesea că investigația trebuie să implice o mulțime de oameni, ceea ce poate fi costisitor, dificil și timp-consuming.
De asemenea, este important să se acorde atenție aspectului subiectiv al anchetei. Deoarece este, de fapt, vorba despre a face un judecată asupra subiectului pe baza informațiilor disponibile, se poate ajunge la rezultate neobiective sau la concluzii nejustificate din punct de vedere stiintific.
În plus, anchetele psihosociale nu au acoperire globală. De obicei acestea se axează pe unele țări sau regiuni, nefiind adecvate pentru a evalua trăsăturile și tendințele psihosociale din alte zone și culturi.
Ancheta psihosocială este una dintre principalele tehnici folosite în cercetarea socială. Ea presupune obținerea de informații despre trăsăturile socio-psihologice ale unei persoane sau medii prin observare, interviuri, testare și analizarea de documente.
Deși există multe elemente benefice în această tehnică și mulți factori care pot fi ținuți sub control pentru a obține rezultate obiective și precise, există și dezavantaje. Acestea includ costurile ridicate, dificultatea de a obține informații și necesitatea unui număr mare de persoane și faptul că nu poate avea acoperire globală.
