Atunci când se încheie un contract de închiriere, și o anumită obligație legală apare între proprietar și locatar. Fiecare persoană aflată sub incidenta acestui acord are propriile drepturi și obligații în mod direct legate de această înțelegere, atât datorită legii, cât și a Pactului dintre persoanele implicate.
În această descriere ne vom ocupa de expunerea drepturilor și a obligațiilor specifice al unui contract de închiriere. Iată ce drepturi aveți în cazul unui acord de închiriere și ce aspecte legale și fiscale sunt aduse în discuție.
I. Totul despre contractele de închiriere
A. Definirea unui contract de închiriere
Un contract de închiriere, sau în mod specific un contract de închiriere de bunuri, se referă în linii mari la un acord în care proprietarul dă dreptul locatarului să folosească bunul în schimbul unei plată lunare recurentă. Aceste bunuri se pot întinde de la mașini de lux, apartamente și camere în cazul unei chirii, până la sarcini private.
Totuși, chiar și în aceste cazuri, contractele de închiriere sunt segmentate în două tipuri distincte care implică relații diferite și reguli diferite.
Contractul de închiriere cu trei părți se referă la cazurile în care proprietarul are un acord de închiriere cu proprietarul (persoană fizică sau juridică) și un contract de subînchiriere cu persoana fizică cunoscută sub numele de locatar.
Pe de altă parte, contractul de închiriere cu două părți este un document incheiat intre proprietarul bunului și persoana care îl va folosi, numită în acest caz locatar.
B. Principalii factori ai unui contract de închiriere
-
Durata contractului de închiriere
Acesta poate fi stabilit fie pentru o perioadă de timp determinată, fie pentru o perioadă nedeterminată. În cazul în care contractul este stabilit într-o perioadă nedeterminată, se recomandă să fie săptămâni sau luni.
-
Scopul contractului de închiriere
Principala scopul acestui tip de contract este acela ca proprietarul, sau chiriașul, sa poată beneficia de venituri lunare pentru bunul sau serviciul ce îl prestează locatarului.
-
Cuantumul ratei de închiriere
Cuantumul ratei de închiriere se va stabili prin acordul reciproc al părților implicate în contract și va avea în vedere criterii precum gradul de uzură a bunului, prețul de piață a bunului respective și zona geografică în care este folosit bunul.
-
Garanțiile de plată
În mod ideal, un contract de închiriere va include și o clauză în care ambii chiriași vor trebui să ofere una sau mai multe garanții financiare destinate să asigure plata anticipată a ratelor și/sau a altor sume asociate. Acestea pot include, de exemplu, garanții bancare, virament de fonduri sau alte forme de asigurare financiară.
II. Dreptul locatarului
Atât în cazul contractelor cu trei părți cât și în cazul celor cu două părți, are locatarul are anumite drepturi de care își poate face valabilă în cazul nerespectării acordului de către proprietar.
A. Dreptul de folosință și folosirea corectă a bunului
Deși acest drept constituie cea mai evidentă parte a contractului de închiriere, explicarea sa vizează de exemplu faptul că proprietarul este obligat sa păstreze bunul în condiții optime pentru a permite și a încuraja un locatar corespunzător și în siguranță.
Proprietarul nu are niciun fel de drept de a modifica materialele, instalațiile, legăturile de canalizare și de apă din căminul locatarului fără instrucțiunea acestuia.
B. Dreptul la simplificarea documentației
În cazul în care o bunurile sunt subînchiriate, proprietarul avut obligația de a se asigura că în oferta de închiriere se va menționa detaliul oricărui împrumut din intermediul căruia a fost achiziționat bunul în sine, care locatarului îi va permite sa aibă acces la informația necesară în încheiere și informatii despre dreptul sau la simplificarea documentației.
C. Dreptul de a obține informații cinstite și corecte
Legiuitorul francez prevede faptul că proprietarul trebuie sa ofere locatarului informații corecte și cinstite cu privire la munca și calitatea bunului, astfel încât acesta să fie în măsură să facă un act de conștiință. În caz contrar, proprietarul riscă sancțiuni severe sau o eventuală anulare a contractului.